|
|
|
Municipiul Braşov
a reprezentat, de secole, unul dintre cele mai importante, puternice şi
înfloritoare oraşe din zonă. Datorită poziţiei geografice privilegiate şi a
infrastructurii sale de astăzi, el permite dezvoltarea multor activităţi
economice, culturale şi sportive. Resedinţa judeţului,
se află în centrul ţării, în Depresiunea Braşovului, situat la o altitudine
medie de 625 m, în curbura internă a Carpaţilor, delimitat în partea de S şi
SE de masivele Postăvaru care pătrunde printr-un pinten (Tâmpa) în oraş şi
Piatra Mare, la 161 km de Bucureşti. Este accesibil cu automobilul/autobuzul
sau cu trenul. În apropierea sa se găsesc localităţile Predeal, Buşteni,
Sinaia, Făgăraş şi Sighişoara. Municipiul are o suprafaţă de 267,32 km˛.
Treptat, în procesul de dezvoltare, Braşovul a înglobat în structura sa
satele Noua, Dârste, Honterus (astăzi cartierul Astra) şi Stupini. De
asemenea, pe lângă Tâmpa, municipiul a mai înconjurat şi Dealul Şprenghi,
Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetăţii) şi
Dealul Pe Romuri, Stejărişul şi chiar înglobează în structura sa vârful
Postăvaru. Prin înglobarea in structura sa a vârfului Postavaru,Brasovul
este orasul aflat la cea mai mare altitudine din România.
Piaţa Sfatului / Biserica Neagră
Piaţa Sfatului este considerată un simbol al oraşului Braşov (Kronstadt),
alături de Biserica Neagră. Situată în partea veche a Braşovului, Piaţa
Sfatului a reprezentat un centru comercial, social şi cultural al
Braşovului în decursul a mai multor secole. Începând cu anul 1520, acesată
zonă – numită în perioada aceea Marketplatz – a obţinut dreptul de a
organiza târguri.
În centrul Pieţii Sfatului se află Casa Sfatului, care adăposteşte, din
1950, Muzeul Judeţean de Istorie. Casa Sfatului a fost construită în anul
1420 în locul unui fost turn de supraveghere. De-a lungul anilor a suferit
mai multe reconstrucţii, datorate calamităţilor (incendii, cutremure) sau
invaziilor, având în mare forma de astăzi începând cu anul 1780. |
BluePink 
